Intorducere

Infectia cu virusurile hepatitice este o cauză majoră de mortalitate şi morbiditate în toată lumea. În Europa de Vest există 5 milioane de purtători cronici dar prevalenţa acestora în Europa de Est este mai mare. Dintre virusurile hepatitice, virusul C este răspunzator de aproximativ 20% din hepatitele acute, 60-70% din hepatitele cronice şi aproape 30% din ciroze sau fazele finale ale bolilor hepatice şi cancerelor hepatice. O caracteristică majoră a hepatitei acute C este tendinţa de a se transforma în boala hepatică cronică. Cel puţin 75% dintre bolnavii de hepatită acută C dezvoltă în final infecţia cronică.

La nivel mondial se estimează că există 150-200 de milioane de persoane infectate cu virus hepatitic C, deci prevalenţa globală este de aproximativ 3%. În fiecare an pe întreg globul se infectează circa 3-4 milioane de persoane. Raportat la nivelul global, Romania se situeaza intr-o zona cu risc mediu, cu o prevalenţă a anticorpilor anti-VHC de 3,7%.

Infecţia cronică cu virus hepatitic C prezintă un spectru variat de manifestari clinice cu implicaţii prognostice diferite, în funcţie de severitatea bolii hepatice. Leziunile hepatice determinate de virusul C pot fi minime sau moderate dar prin capacitatea lor evolutivă determină forme severe de boală cu evoluţie letală, reprezentate de ciroză şi carcinom hepatocelular. Poţentialul evolutiv al infecţiei cu virus hepatitic C spre complicaţii ca hepatită cronică, ciroză şi carcinom hepatocelular explică de ce costul direct pentru probleme de sănătate determinate de virusul C a depăşit 1 miliard de $ în 1998. Se poate afirma că afecţiunile hepatice datorate virusului C reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.